a. Ce este pruritul?
Pruritul sau mâncărimea pielii este cel mai frecvent simptom în dermatologie, rezultând o nevoie acută de scărpinare. Este resimțit de o mare parte a populației, atât bărbați, cât și femei, indiferent de vârsta lor. Fiecare individ se zgârie de mai multe ori pe zi, fără ca acest lucru să ducă la probleme majore. Pruritul, pe de altă parte, poate afecta grav calitatea vieții persoanelor care suferă de aceasta. Există diferite categorii de prurit definite în funcție de:
- topografia și întinderea sa (prurit localizat sau difuz);
- intensitatea sa (prurit ușor sau sever);
- modul său de apariție (zi sau noapte) și circumstanțele declanșatoare (duș, masă, hipertranspiratie);
- evoluția sa (prurit punctual, cronic sau paroxistic);
- etiologia sa.
Există un așa-numit prurit fiziologic, unde mâncărimea este ușoară și de scurtă durată. Se manifestă mai mult seara și / sau când persoana se dezbracă și nu provoacă inconveniente majore.
Pruritul devine patologic atunci când induce așa-numitele leziuni cutanate de grataj și când perturbă viața de zi cu zi a pacienților (insomnie, oboseală și iritabilitate). Acesta este un motiv frecvent de consult dermatologic.
b. Care sunt principalele cauze fiziopatologice ale pruritului?
- ETIOLOGIA PRURITULUI
Pruritul poate apărea în multe circumstanțe. Este adesea un simptom al dermatozei primare:
- xeroză (în special la vârstnici);
- eczeme;
- dermatită atopică;
- psoriazis;
- urticarie
Poate fi o manifestare dermatologică a unei afecțiuni sistemice, cum ar fi:
- o boală infecțioasă (scabie, micoze, varicela, SIDA etc.);
- boli endocrine, renale, hepatice;
- o boală de sânge (boala Hodgkin, boala Vaquez);
- o boală a sistemului nervos (prurit neuropat);
- anumite tipuri de cancer (cancer de ficat, pancreas…).
Pruritul poate fi, de asemenea, cauzat de anumiți agenți exogeni (substanțe chimice, medicamente, alimente, mușcături de insecte sau plante, raze ultraviolete etc.) sau poate avea o origine psihosomatică.
- MECANISMELE PRURITULUI
Fiziopatologia pruritului este complexă, deoarece este cauzată de un număr mare de mediatori chimici și de diferite mecanisme.
Pruritul apare de obicei în terminațiile nervoase de pe suprafața pielii, la receptorii selectivi sau pruriceptori. Informațiile pruritului sunt apoi transmise creierului de impulsuri nervoase și neuromediatori. Histamina este adesea implicată, dar și alți neuromediatori, cum ar fi serotonina, prostaglandina E2, citokinele etc.
La nivel cerebral, multe zone sunt apoi activate: senzoriale, motorii și cognitive. Activarea zonelor motorii duce la necesitatea de a zgâria. Cea a zonelor cognitive explică de ce pruritul este mai dificil de experimentat atunci când pacienții sunt mai deprimați, anxioși sau stresați.
- DIAGNOSTICUL PRURITULUI. CARE SUNT SIMPTOMELE CUTANATE?
Diagnosticul este clinic și se bazează pe anamneză. Trebuie să se facă posibilă distingerea pruritului de disestezii, parestezii și alte senzații de durere cu care poate fi confundat.
În general, existența leziunilor dermatologice face posibilă confirmarea diagnosticului. Acestea includ:
- excoriații, dungi liniare sau chiar ulcerații ale pielii;
- prurigo: vezicule, papule excoriate sau crustoase, noduli;
- lichenificare: piele îngroșată, cenușie, acoperită cu scuame fine sub formă de grilă;
- suprainfecție: impetigo.
În absența leziunilor cutanate în urma zgârieturilor, căutarea semnelor de implicare sistemică trebuie efectuată prin:
- un examen fizic complet (variație de greutate, oboseală, transpirații nocturne, dureri abdominale, sete excesivă etc.);
- o anamneză a substanțelor absorbite, a produselor de igienă personală utilizate, călătorii, antecedente psihiatrice etc.
În unele cazuri, pot fi necesare examinări suplimentare pentru a identifica cauza pruritului (biopsii, teste de patch-uri etc.).
- Cum se poate vindeca pruritul și ușura senzația de mâncărime? Diferite tratamente pentru pruritul pielii
Pruritul este de obicei calmat prin tratamente locale sau sistemice combinate cu tratamentul simptomatic. Principalele medicamente utilizate în tratamentul pruritului cutanat (în uz local și/sau sistemic) sunt:
- Tratamente medicamentoase pentru pruritul cutanat
Terapii diferite topice și sistemice sunt utilizate pentru a trata pruritul: preparatele topice sunt utilizate pentru ameliorarea mâncărimii localizate, iar medicamentele sistemice atunci când mâncărimea este extinsă.
Principalele medicamente utilizate în tratamentul pruritului cutanat (în uz local și/sau sistemic) sunt:
- corticosteroizi topici, pentru proprietățile lor antiinflamatorii;
- imunosupresoare (ciclosporină), pentru efectele lor antipruritice;
- antihistaminice (hidroxizină, difenhidramină);
- capsaicină, în cazurile de mâncărime neuropată;
- anestezice locale;
- medicamente antiepileptice (gabapentină, pregabalină);
- antidepresive (doxepin), pentru a reduce efectele pruritului asupra somnului. Terapii non-farmacologice
Adesea benefice pentru majoritatea pacienților, acestea includ:
- Hidratarea frecventă a pielii pentru a restabili bariera cutanată, deoarece xeroza poate provoca și agrava pruritul.
- Terapii comportamentale și relaxare, pentru a învăța cum să gestioneze stresul și să rupă conștient ciclul mâncărime-zgâriere.
- Sfaturi igienico-dietetice, pentru a exclude factorii iritanți și produsele de igienă agresive în favoarea îngrijirii blânde și supergreasante. Evitați îmbrăcămintea de lână sau prea strânsă, precum și apa fierbinte care agravează mâncărimea prin scăderea pragului receptorilor la stimuli pruritici.
- Crema cu Calamină, o alternativa non-medicamentoasa la corticosteroizi pentru ameliorarea pruritului
Crema cu Calamină face parte din gama Codexial „Enocare Pro”: tratamente fară parfum pentru pielea atopică.
Datorită complexului său de ingrediente active cu proprietăți hidratante, calmante și dezinfectante, Crema cu Calamină este o îngrijire eficientă de însoțire în tratamentul pruritului pielii. Calmează rapid mâncărimea și într-un mod de durată. De asemenea, reduce impulsul de a zgâria, care este inseparabil de prurit.
Crema cu Calamină este indicată în special atunci când utilizarea corticosteroizilor topici este contraindicată (varicela).
Formulată doar cu câteva ingrediente, Crema cu Calamină poate fi utilizată la sugari, copii și adulți.
Surse:
https://www.msdmanuals.com/fr/professional/troubles-dermatologiques/prise-en-charge-du-patient-atteint-de-troubles-dermatologiques/prurit
http://campus.cerimes.fr/dermatologie/enseignement/dermato_41/site/html/1.html
Add Comment